luni, 24 octombrie 2011

Iluzii # 1





Avem noi aşa o capacitate de a ne iluziona că "ăia de afară" au să ne facă şi ne dreagă, au să ne modernizeze, civilizeze, că au să aducă occidentul pe malurile Dambovitzei. Ce au făcut se vede cu ochiul liber. Uite cum organizează spaţiul public două clădiri mari din centru: două trotuare mizerabile, înguste, care nu au nimic în comun cu o piaţă. Nu cred că şi-ar dori cineva să zăbovească pe sub clădirea Vodafone, unde, da, bate al dracului vântul! Şi unde n-ai voie să fotografiezi: imediat apare un vigilent şi-ţi spune că e spaţiu privat, nu public, şi că dacă vrei să fotografiezi, trebuie să te muţi pe celălalt trotuar. Mişto, nu?

2 comentarii:

Nicolae Nicu spunea...

Domnule Constantin,
Admirabilă arta dvs. de a surprinde şi înfăţişa "noduri, semne", detalii şi semnificaţii vizuale citadine, care, altfel, sînt sortite omisiunii şi indescifrării pe care le implică febrilitatea banalizantă a existenţei noastre cotidiene. Toate instantaneele fotografice pe care ni le prezentaţi sînt superbe. O adevărată desfătare a ochilor chipului şi minţii.

Ştiţi, de mai multă vreme - din contrariere faţă de prejudecăţile şi... relele tratamente aplicate trecutului nu prea îndepărtat de contemporani ai zilelor noastre politice - îmi propusesem să reţin cu aparatul de fotografiat, spre publicare comparativă sau măcar spre păstrare pentru vremuri viitoare, ceea ce aş putea numi "Monstruozităţi arhitecturale contemporane". Pe cîteva, le am chiar în vedere. Un exemplu: construcţia de la intersecţia Barbu Văcărescu - B-dul Lacul Tei, care poate fi văzută destul de bine şi de pe Stadionul Dinamo. Altele, pe la staţia de metrou Grozăveşti, alături de noul pasaj. Oh, dar sînt nenumărate, inclusiv în cartierele de fiţe, numite "rezidenţiale"... Din păcate, eu nu am talentul fotografic necesar, nici măcar chemarea. Şi nici timpul de trebuinţă.

Matilda spunea...

M-am născut şi am trăit într-un vechi cartier al Bucureştilor, de care mi-e tare dor...
A dispărut de mult parfumul oraşului vechi, dar de ce trebuie să ridicăm asemenea monstruozităţi ?