duminică, 27 noiembrie 2011

Artă cazonă











Un alt monument ratat, construit după principiul: "Avem bani, uite un loc liber, hai să punem ceva pe el!"  Sigur, motivul e generos: să păstrăm memoria celor care au murit, după 1989, în diverse misiuni militare în afara graniţelor. În războaiele altora, dar ăsta e un simplu amănunt.

Monumentul lui Bălcescu este o bazaconie din pricina contextului(statuia este pusă într-un soi de lighean din beton, cu nişte ţâşnitori, fiind o ofertă doi în unu, adică şi fântână arteziană, şi statuie, totul străjuit de două tunuri anti-tanc!), statuia propriu-zisă fiind, după umila mea părere, o operă de artă, controversată, dar operă de artă.

Monumentul din Parcul Palatului Copiilor este rudimentar, din punct de vedere artistic. Nu ştiu cine-i autorul(autorii?), dar mai bine aşa: anonimatul îl(îi) serveşte! Ca să nu spun că nici monumentul ăsta nu comunică, nu intră în legătură cu ceea ce se află în jurul său. Mi-e greu să accept coşurile alea de gunoi, pergolele, băncile, care îl flanchează. Ca să nu mai vorbesc despre felul în care arată acum faţada Palatului Copiilor. 

Simplitatea nu se mai poartă? L-am uitat pe Brâncuşi? Sau contează cantitatea, şi mai deloc calitatea? Dracu' ştie! Oricum, oraşul ăsta arată ca vai mama lui!




În schimb uităm că se poate şi altfel, vezi monumentul din parcul Carol. Este unul dintre cele mai frumoase monumente ale oraşului, lăsat în paragină, deşi la poalele lui au mutat mormântul Soldatului Necunoscut. Cu inevitabilele tunuri, şi s-a dus dracului eleganţa! Ba, mai mult, tot felul de cretini îl vor distrus, că, de, e "comunist"! Lasă că împânzim oraşul cu cretinisme de genul celor două despre care v-am pomenit... 

marți, 22 noiembrie 2011

Piaţa Revoluţiei # 1
















Fotografiile sunt făcute din piaţeta delimitată de străzile Cristian Popişteanu şi Câmpineanu, unde s-a construit clădirea care adăposteşte şi Teatrul Excelsior.  Pe locul lui era înainte una dintre sălile teatrului "Ţăndărică". Cum arată, vedeţi şi voi. Şi aici, printre clădirile vechi, mai bine sau mai rău întreţinute, se insinuează clădiri noi, banale, care nu spun nimic, şi care se potrivesc ca nuca'n perete cu ansamblul, vezi fotografiile zece şi unsprezece.

Apropo de felul în care arată clădirile vechi: dacă fostul hotel Union, transformat într-un soi de centru de afaceri, se ţine încă bine, celălalt hotel, Negoiul, se degradează vizibil. Hotelul Continental, recent renovat, şi-a pierdut grădina de vară, cea dinspre strada Câmpineanu, şi cofetăria, situată pe aceeaşi latură. De grădina aia de vară mă leagă multe amintiri, şi până prin anii '90 i-am fost client fidel. Te simţeai într-o altă lume, cum îi treceai pragul. Acum farmecul a dispărut...

Ştiu că soluţia aleasă de cei care au construit hotelul Novotel pentru a marca faptul că acolo a fost vechea clădire a Teatrului Naţional nu este privită cu ochi buni. Mie mi se pare OK, numai că s-au zgârcit la bani şi arată sărăcăcios, vopseaua se cojeşte.  Mai bine lipsă, decât aşa.

duminică, 20 noiembrie 2011

Cheiul Dâmboviţei









Câteva fotografii pe cheiul Dâmboviţei, între fosta Operetă şi Podul Izvor. Cum spuneam, oraşul ăsta e frumos, pe bucăţele. Luat în întregul său, e un coşmar... 

vineri, 18 noiembrie 2011

Bietul Bălcescu!










Asta e statuia lui Nicolae Bălcescu, din parcul Izvorul Rece. Dacă vreţi să faceţi apoplexie, vă recomand călduros monumentul ăsta de prost gust şi imbecilitate edilitară. Votaţi Onţanu!